Recenzie: Robert Jordan - Dragonul Renăscut

În universul din Roata Timpului, în Vârsta în care se desfășoară evenimentele e din ce în ce mai evident că Ultima Bătălie se apropie, iar cei trei t’averen au roluri importante de jucat în ea.

Odată ce Rand s-a proclamat Dragonul Renăscut, toți ceilalți falși dragoni au fost reduși la tăcere, deoarece Roata nu acceptă alți pretendenți. Însă Rand are probleme cu mânuirea saidinului care nu pare să funcționeze după aceleași reguli ca saidarul, astfel că Moiraine nu îi este de nici un folos, așa că Rand decide să urmeze Profeția, ba chiar să o oblige să i se supună și pleacă să cucerească Stânca din Tear, cea mai veche cetate omenească, unde se află Sabia-ce-nu-poate-fi-atinsă denumită și Callandor.

Între timp în Turnul Alb, Ajah Neagră stârnește o revoltă și ucid Aes Sedai, iar apoi dispar împreună cu niște artefacte prețioase. Egwene, Elayne și Nynaeve sunt singurele în care Tronul din Tar Valon se poate încrede, așa că ele sunt trimise pe urmele celor treisprezece Aes Sedai Negre, atâta doar că cele trei sunt niște novice.

În plus, cei treisprezece Rătăciți au fost eliberați, deoarece sigiliile care țin închisoarea Celui Întunecat se sfărâmă unul câte unul. Rătăciții au pornit astfel atât pe urmele lui Rand cât și pe cele ale celor trei tinere nevice, iar puterile lor sunt uluitoare, nu degeaba au fost cei mai puternici bărbați și femei Aes Sedai din Vârsta Legendelor.

Finalul îl aduce pe Rand aproape de Callandor, dacă o va stăpâni sau nu, asta vă rămâne de aflat lecturând și acest volum ale seriei Roata Timpul scrisă de Robert Jordan.

Roata Timpului e o serie fantasy extraordinară care captivează ceva mai greu cititorul, dar odată prins în poveste nu mai ai scăpare. Îmi place pentru complexitatea lumii create și pentru personajele cu puteri uluitoare și capacități ce depășesc imaginația. În plus îmi place și designul sobru și întunecat al cărților. Toate au coperte negre, doar titlurile sunt scrise colorat.

Atenționare: pentru cei îndrăgostiți de dragoni, volumul de față, în ciuda numelui, nu conține acele creaturi mistice, este doar o metaforă.

Menționez, ca și la recenziile anterioare, că eventualele inexactități sau greșeli îmi aparțin și sunt datorate memoriei mele umane supuse mereu degradării.

Lectură plăcută!